Cuvântul diamant, din grecescul „adamas” (încăpățânat, neîmblânzit), simbolizează frumusețea și farmecul acestui cristal.
Diamantele sunt cunoscute de peste 5.000 de ani, primele referințe găsindu-se în scrierile indiene în sanscrită, precum Arthashastra din secolul III î.Hr. Ele apar și în Biblie, în lucrările lui Pliniu cel Bătrân și în Divina Comedie a lui Dante. Introduse în Occident după expedițiile lui Alexandru cel Mare, diamantele au devenit cunoscute în Europa în secolul al XVII-lea datorită exploratorului Jean-Baptiste Tavernier.
Inițial, singurele mine cunoscute erau cele din Golconda, India. În secolul al XVII-lea au fost descoperite depozitele din Brazilia, iar în secolul al XIX-lea cele din Africa de Sud, dominate de compania De Beers. În anii ’30, Africa de Sud a fost depășită de Congo, iar ulterior, Rusia, Botswana, Australia și Canada au devenit mari producători. Astăzi, cei mai mari producători de diamante brute sunt Rusia, Botswana, Canada, Congo și Australia.
În 2002 a fost introdus procesul Kimberley pentru certificarea provenienței licite a diamantelor brute. Anvers a fost centrul principal pentru tăierea diamantelor, dar astăzi, 93% sunt tăiate în Surat, India. Tehnicile de tăiere rămân manuale.
Industria diamantelor, evaluată la peste 100 de miliarde de dolari, acoperă aplicații variate, de la bijuterii la lasere militare. Cel mai important sector este cel al luxului, cu branduri celebre precum Tiffany și Cartier. Sloganul „un diamant este pentru totdeauna” și piesa „Diamonds Are a Girl’s Best Friend” sunt simboluri ale importanței acestei pietre prețioase.
În acest context, aflați că oamenii de știință au descoperit că planeta Mercur, cea mai mică din sistemul solar, ar putea avea o manta de diamant de 16 kilometri grosime sub scoarța sa. Datele provin de la nava spațială MESSENGER a NASA. Mercur a fost mereu o enigmă pentru cercetători, având o suprafață foarte întunecată, un nucleu dens și o activitate vulcanică încheiată prematur.
Petele de grafit de pe suprafața planetei sugerează că în istoria sa timpurie, Mercur a avut un ocean de magmă bogată în carbon. Acest ocean a creat pete de grafit și culoarea întunecată a suprafeței. Cercetătorii cred că aceleași procese au dus la formarea unei mante bogate în carbon sub suprafață. Noua cercetare indică faptul că această manta ar putea fi compusă din diamant, nu din grafit, cum se credea anterior.
Misiunea MESSENGER, care a început în 2004 și s-a încheiat în 2015, a fost prima care a orbitat Mercur, cartografiind planeta și descoperind date esențiale despre geologia și câmpul său magnetic.
Sursa: space.com
Lasa un comentariu!