Amazon a investit peste 40 de milioane de dolari pentru a cumpăra documentarul „Melania” și încă aproximativ 35 de milioane pentru promovare, o sumă anormal de mare pentru un film care nu are șanse reale să‑și recupereze banii în cinematografe.
Documentarul a încasat doar 7 milioane în primul weekend, chiar dacă a depășit așteptările inițiale. Criticii sugerează deja că achiziția nu a avut legătură cu potențialul comercial, ci cu dorința de a câștiga bunăvoința administrației Trump – o persoană rău-intenționată putând chiar să afirme că gestul pare „un fel de mită”.
Cadrul este ideal pentru a discuta un adevăr incomod: mogulii tech nu sunt niciodată complet independenți. Fie că e vorba de giganți din Silicon Valley sau de titani precum Jeff Bezos, toți operează într‑un ecosistem în care puterea politică și puterea economică se suprapun constant. Când un regim, un președinte sau un partid poate influența reglementări, taxe, investigații sau licențe internaționale, dependența devine inevitabilă. Iar atunci când apare un moment potrivit pentru „a arăta bunăvoință”, nu este surprinzător că apar și investiții neprofitabile, dar „strategice”.
Pentru a înțelege mai clar dinamica, merită observat și contextul mai larg al modului în care mulți lideri tech apar în fișierele Epstein – fără acuzații penale, dar cu destule detalii care arată cât de interconectate sunt elitele globale. De exemplu:
- Elon Musk apare în emailuri din 2012–2013 discutând posibilitatea de a vizita insula lui Epstein, dar sud-africanul susține că nu a mers niciodată.
- Richard Branson a schimbat numeroase emailuri cu Epstein, propunând inclusiv vizite pe propria insulă și discutând strategii de „reabilitare a imaginii.”
- Bill Gates a recunoscut întâlniri cu Epstein pentru discuții despre filantropie și ulterior a numit această asociere „o greșeală.” Bine, săracul Bill apare menționat și cu ceva probleme medicale, după vizite pe la tinere rusoaice, dar să nu divagăm… 😛
- Și Jeff Bezos este menționat în documentele din dosarul Epstein, însă numai ca participant la o petrecere organizată în 2009 în casa lui Ghislaine Maxwell, conform emailurilor făcute publice de Departamentul de Justiție al SUA.
În documentele desecretizate apar și alte nume din tehnologie – menționări în emailuri, loguri de întâlniri sau contacte sociale – fără dovezi de implicare în infracțiuni, dar arătând cât de mult își căuta Epstein accesul la liderii care contau.
Ce reiese clar din toate acestea este că oamenii aflați în vârful industriei tech sunt constant în rețele de influență, presiuni și relații strategice. Uneori aceste conexiuni sunt inofensive, alteori devin toxice prin simpla apropiere de figuri controversate
E greu să nu vezi documentarul „Melania” ca o demonstrație a acestui joc de putere. Bezos știe că businessul global depinde de acces, relații și percepții. Iar marile companii, oricât de bogate, sunt vulnerabile în fața decidenților politici. Când ți se poate schimba legislația într‑o săptămână sau când o investigație antitrust poate fi declanșată oricând, investițiile cu „beneficii diplomatice” devin brusc raționale.
Faptul că anumiți moguli tech apar în fișierele Epstein arată cât de aproape de zona gri se poate afla această lume a elitei globale – nu prin vinovăție penală, ci prin suprapunerea constantă dintre bani, putere, influență și vulnerabilitate. Toți acești lideri trăiesc într‑un ecosistem în care nu doar ce creezi contează, ci și cui îi ești pe plac.
Lasa un comentariu!