Opinie nepopulară: și românii au contribuit la dezvoltarea tehnologiei

Dar există o altă poveste, mai puțin cunoscută, care merită spusă: contribuția romanilor la fundamentele științei și tehnologiei moderne. Nu vorbim despre realizări minore sau folclorice – vorbim despre descoperiri care au schimbat istoria medicinei, aviației, chimiei și informaticii mondiale.​

Pionierii medicinei: de la insulină la biologia celulară

Nicolae Paulescu a descoperit insulina în 1916, când a izolat un extract pancreatic pe care l-a numit „pancreină”. A publicat rezultatele cercetărilor sale în aprilie 1921, cu opt luni înainte ca medicii canadieni Frederick Banting și John Macleod să anunțe „descoperirea” lor. Canadienii au primit Premiul Nobel în 1923, dar au recunoscut ulterior că s-au inspirat din articolele lui Paulescu. Abia în 1969, profesorul A.W.K. Tiselius, vicepresedinte al Fundației Nobel, a admis public prioritatea lui Paulescu, exprimându-și speranța că „opera de pionerat” a românului va fi recunoscută de forurile științifice internaționale.​

George Emil Palade a fost primul și singurul român care a primit efectiv Premiul Nobel pentru Medicină, în 1974, împreună cu Albert Claude și Christian de Duve. Născut la Iași în 1912, Palade a descoperit ribozomii reticului endoplasmatic în 1955, punând bazele biologiei celulare moleculare moderne. În 1986, i s-a conferit în SUA National Medal of Science pentru „descoperiri fundamentale privind structurile celulare esențiale prezente în toate celulele vii”.​

Revoluția petrolului și chimiei moderne

Lazăr Edeleanu a fost un chimist prolific care a obținut 212 brevete de invenții. În 1887, la vârsta de 25 de ani, a devenit primul chimist din lume care a sintetizat amfetamina la Universitatea din Berlin. Însă cea mai importantă realizare a sa a fost „procedeul Edeleanu” din 1908 – prima metodă modernă de rafinare a petrolului prin extracție selectivă cu dioxid de sulf lichid. Această tehnologie revoluționară permitea separarea hidrocarburilor aromatice (benzen, toluen, xilen) și a fost implementată la rafinăria Vega din Ploiești, fiind apoi adoptată mondial.​

Fizica teoretică: magnetonul și efectele uitate

Ștefan Procopiu a calculat în 1912 momentul magnetic al electronului, stabilind formula magnetonului teoretic. Era student în ultimul an de facultate când a publicat descoperirea în decembrie 1912. Un an mai târziu, fizicianul danez Niels Bohr a ajuns la aceeași formulă, iar astăzi știința internațională recunoaște prioritatea lui Procopiu, numind descoperirea „magnetonul Bohr-Procopiu”. În 1930, Procopiu a descoperit efectul circular al discontinuității magnetice (Efectul Procopiu), un fenomen fundamental în studiul feromagnetismului.​

De la stilou la cloud computing

Petrache Poenaru a obținut pe 25 mai 1827 primul brevet francez pentru „condeiul portăreț fără sfârșit, alimentându-se el însuși cu cerneală” – primul stilou cu rezervor din istorie. La doar 28 de ani, Poenaru a eliminat nevoia călimării, inventând un instrument fabricat din pene de lebădă care permitea scurgerea controlată a cernelii. Deși invenția nu a fost produsă la scară largă, americanul Lewis Edson Waterman a preluat ideea românului în 1884, transformând-o în stiloul modern.​

Peste un secol mai târziu, Ion Stoica a devenit unul dintre cei mai influenți informaticieni din lume. Profesor la UC Berkeley și clasat pe locul 41 în topul celor mai buni 1000 de specialiști în computer science la nivel mondial, Stoica a co-fondat AMPLab și a creat Apache Spark – sistemul distribuit pentru analiza big data care a devenit standard în industrie. În 2013, a fondat Databricks, companie evaluată la zeci de miliarde de dolari, care folosește Spark pentru infrastructura de inteligență artificială. Forbes îl clasează în 2025 pe Stoica ca a treia cea mai bogată persoană din România, cu o avere de 2,7 miliarde de dolari.​

Aviația: de la primul zbor la efectul Coandă

Traian Vuia a realizat pe 18 martie 1906 prima decolare din istorie folosind exclusiv aparate aflate la bord, fără niciun mijloc ajutător. Avionul „Vuia I” avea tren de aterizare pe roți cu pneuri, o inovație revoluționară pentru vremea aceea. În iunie 1910, Aurel Vlaicu a lansat primul avion din lume fuselat aerodinamic. Tot în 1910, Henri Coandă a reușit primul zbor al unui avion cu reacție de fabricație proprie. Efectul Coandă, descoperit de savantul român, descrie tendința unui fluid de a urmări suprafața de-a lungul căreia curge și este esențial în aerodinamică și în numeroase aplicații industriale moderne.​

Informaticieni contemporani care schimbă lumea

Maria-Florina Balcan, Corina Păsăreanu și Ștefan Saroiu au fost incluși în 2023 pe lista prestigioșilor membri ai Association for Computing Machinery (ACM). Balcan, profesor la Carnegie Mellon University, are contribuții fundamentale la învățarea automată și economia algoritmică. Păsăreanu, cercetător la NASA Ames și Carnegie Mellon, a revoluționat execuția simbolică și verificarea compozițională în software. Saroiu, de la Microsoft, a avut contribuții esențiale în domeniul securității memoriei și informaticii de încredere.​

Acestea sunt doar câteva dintre realizările românilor care au contribuit la formarea lumii moderne. De la descoperirea insulinei la cloud computing, de la rafinarea petrolului la big data, românii au fost prezenți la fundamentele progresului tehnologic. În Ziua Națională, merită să ne amintim că România nu este doar o țară cu istorie și tradiții – este și o națiune care a dat lumii savanți, inventatori și vizionari care au schimbat cursul științei.​